Bogdan HRIB

Idei, cărți, fotografii

Author: 3bogdanhrib

Ultima fotografie de Bogdan Hrib

Ultima fotografie - Bogdan Hrib

Ultima fotografie, de Bogdan Hrib
Editura Tritonic, 2015
Colecția Serie de autori

 

Printre sutele de cărți “sefiste” de la RomCon descopăr și un stand de cărți polițiste. Cumpăr (chiar de la autor) “Blestemul manuscrisului” de Bogdan Hrib și Răzvan Dolea, una dintre cărțile polițiste din seria Stelian Munteanu, la care mai adaug și o carte non-polițistă – „Ultima fotografie” – de același Bogdan Hrib. “Incepe cu asta, finalul e trist. Vei plânge!”, îmi spune Bogdan Hrib. Nu știu ce să zic. Îmi plac dramele atâta timp cât nu sunt ale mele.

Cartea e un fel de jurnal în care personajul, sub pretextul unor substantive preferate sau detestate, constuiește cele 50 de capitole în care povestește întâmplări petrecute de-a lungul vieții, printre care strecoară frânturi din călătoria în care se află. Fiecare capitol este de fapt o confesiune sau o amintire, iar toate la un loc par să fie un fel de trecere în revistă a celor 50 de ani pe care tocmai îi împlinește Alexandru Zaharia, personajul principal. Este fotograf, a cochetat cu jurnalismul și cu antreprenoriatul anilor ’90 și pare să fi împrumutat multe de la autor.

Îi admir pe cei care pot reda cu atâta acuratețe detalii din trecut. Multe dintre ele fac parte și din trecutul meu și mi-a făcut mare plăcere să mi le amintesc. Autorul nu judecă  pe nimeni, manifestă simpatie și înțelegere, fără a face insinuări sau reproșuri. Nici pe el nu se acuză pentru alegerile făcute, dar nu e mulțumit cu viața lui. Decide să se oprească? Alege un restart?

Recenzia se continuă pe site-ul Imaginary Coffee.

Strategia pe termen mediu și lung pentru prozatorii din București

Bogdan HribDragi prieteni, colegi – autori și cititori,

Cam asta cred eu că trebuie să facem pe termen mediu și lung pentru prozatorii din București:

1. Stabilitate economică

Prin stabilitate economică mă refer la atragerea unor linii de finanțare care să includă beneficii materiale pentru prozatorii bucureșteni.

Concret, pe lângă susținerea actualelor forme de recompensare a membrilor USR propun:

– parteneriate cu Muzeul Național al Literaturii Române, bibliotecile publice la nivel local și național (Biblioteca metropolitană și secțiile sale, BCUB, Biblioteca academiei, eventual bibliotecile județene care organizează târguri de carte sau festivaluri, celelalte biblioteci universitare din țară), care să cuprindă lecturi publice, prezentări de carte, dezbateri și conferințe remunerate de către organizatori.

– parteneriate cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București pentru organizarea în liceele din capitală a unor evenimente literare – conferințe, dezbateri și prezentări de carte remunerate de organizatori direct sau prin atragerea unor sponsori

– parteneriat cu evenimentele organizate de Muzeul Național al Literaturii Române și Primăria Capitalei care să prevadă prezentări de carte și autori.

2. Vizibilitate și notorietate 

– parteneriate cu alți actori culturali publici – Societatea Români de Radiodifuziune – Radio România Actualități, Radio România Cultural, București FM și Televiziunea Română, spații de emisie care să conțină știri literare;

– parteneriate cu actori culturali privați acolo unde interesele reciproce coincid, prin accesarea fondurilor pentru responsabilitate socială sau sponsorizări;

– parteneriate cu librăriile din București – lanțul CLB, Cărturești, Librarium și Humanitas pentru organizarea unor mese cu volumele (semnate) ale autorilor bucureșteni. Împreună cu evenimente de promovare – sesiuni speciale de autografe, prezentări de carte, miniconferințe acolo unde spațiul o permite;

– participare în standurile naționale la principalele târgurile internaționale de care la care participă România prin Ministerul Culturii și sau ICR – Londra, Leipzig, Paris, Goteborg, Frankfurt, Beijing, Belgrad, Budapeste, Varșovia etc;

– editarea în parteneriat cu Primăria Capitalei și /sau Ministerul Culturii a unui catalog în engleză și/sau franceză a prozatorilor bucureșteni;

– dezvoltarea colecției de volume Prozatori din București cu o ritmicitate de 4-5 titluri noi pe an;

– organizarea unui festival literar Proza Capitalei, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, care să ofere un premiu al capitalei pentru cel mai important prozator al anului, dar și un premiu pentru cel mai important prozator al momentului pe plan mondial, asigurând astfel deschiderea unei porți spre alte piețe;

– participarea la principalele târguri de carte printr-o expoziție care să aduce într-un singur spațiu volumele editate de prozatorii bucureșteni și organizarea unui eveniment al filialei la fiecare dintre aceste târguri. Propun ca prima expoziție de acest fel să fie organizată la Gaudeamus 2018.

– în parteneriat cu Primăria Capitalei inventarierea plăcilor memoriale, a statuilor, a caselor memoriale și realizarea unui traseu Bucureștiul Literar;

– realizarea unor filme documentare, în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor din România, care să prezinte importanți prozatori bucureșteni; finanțarea acestor filme prin CNC, distribuirea pe principalele canale media-audiovizuale și participarea la festivaluri de film documentar.

3. Strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung

Strategia pe termen lung, în opinia mea se referă la dezvoltarea și consolidarea imaginii scriitorului român ca element important al educării și consolidării unei societăți responsabile, durabile și echitabile.

Iar prin această frază mă refer la tradiție și istorie – păstrarea și tezaurizarea patrimoniului cultural autohton și la responsabilitate socială generată de principalii actori economici și sociali din zona capitalei – instituții publice partenere, instituții de învățământ și formare profesională, administrație locală, precum și importanți antreprenori locali, naționali sau internaționali, pentru care implicarea sau alăturarea în campanii responsabilitate socială (unde de cele mai multe ori bugetele sunt generoase) a unei componente culturale, literare în cazul de față poate fi onorată și binevenită.

De asemenea strategia pe termen mediu și lung se va referi la atragerea tinerilor prozatori spre Filiala Proză București, la realizarea unor cursuri, a unor tutoriale în mediul online și a unor concursuri la nivel preuniversitar și universitar în care vor fi atrași tineri autori, oferirea unor premii de încurajare, publicarea unor volume colective, îndrumarea spre revistele literare, acordarea unor burse și, în acord, conducerea USR a unor stagii de rezidență.

Pe 15 aprilie, vă invit să votați. Vă rog… Și vă mulțumesc.

Prezentare de carte: Luna în orașul blestemat, de Dănuț Ungureanu

Pe data de 26 ianuarie 2018, ora 16:00, în cadrul evenimentului #frontuldecarte, scriitorul Dănuț Ungureanu va prezenta romanul Luna în orașul blestemat, editura Tritonic, 2017. Locul de desfășurare va fi Piața Spania Gallery.

Dănuț Ungureanu

Rămas bun, Majestate…

Regele Mihai I a fost și un pasionat fotograf.

Regele Mihai I

Această imagine – coperta revistei „Realitatea ilustrată” din 10 mai 1935 – îl prezintă pe Marele voevod Mihai (titlul oficial pe care îl purta în acea vreme) la început de primăvară, cu un aparat de fotografiat Leica și având în fundal un cireș înflorit.

Autorul fotografiei este Iosif Berman, cel mai mare fotojurnalist român al secolului XX, pe nedrept aproape uitat de noi toți.

Bunicul meu a salvat întreaga colecție a revistei „Realitatea ilustrată” a anului 1935, și în paginile ei l-am cunoscut, copil fiind, pe cel care care încă nu era Regele Mihai I. Acolo în paginile revistei am citit și văzut o parte mică din istoria României.  A fost o experiență pe care nu o voi uita.

Recenzie la romanul „Ultima fotografie”

Recenzia a apărut în Revista de suspans, numărul 45 / decembrie 2017 și a fost scrisă de Lucian-Dragoș Bogdan, sub titlul: Anti-romance (Bogdan Hrib – „Ultima fotografie”). Romanul a apărut în 2015, la editura Tritonic.

Bogdan Hrib – „Ultima fotografie”

Ultima fotografie - Bogdan Hrib

Există cărți pe care le cumpăr din prima, din instinct, cum s-ar zice. La altele, studiez puțin problema înainte de a lua o decizie. Sunt și cărți recomandate de persoane care mă cunosc foarte bine și în ale căror gusturi am încredere. Și mai există cărți care-mi atrag atenția prin agitația creată în jurul lor.

Din cauza ultimului motiv consider că nu există reclamă proastă. Bine, background-ul în marketing își spune și el cuvântul. Mai bine o sută de opinii care întorc o carte pe toate părțile, decât o tăcere sinonimă cu ignorarea.

În cazul cărții de față, n-a fost vorba despre lucruri neplăcute. Dimpotrivă, am surprins diverse opinii, una ici, una colo, de la persoane ale căror gusturi literare îmi păreau suficient de diferite și se deosebeau substanțial ca vârstă. Ceea ce am auzit, în respectivele discuții, mi-a stârnit curiozitatea suficient încât să cumpăr cartea și să mă apuc de citit.

Relatat la persoana întâi, romanul spune povestea unui bărbat ajuns la 50 de ani, cu două mariaje ratate la activ, cu o carieră în fotografie ce a cunoscut suișuri și coborâșuri și, cel mai grav, cu o lipsă de perspective și de chef de viață ce-l îndeamnă să se îmbarce într-o croazieră pe mările și oceanele lumii. Un fel de călătorie inițiatică purtată în sens invers, căci eroul nu dorește să mai învețe lucruri noi, menite să-i deschidă poarta către glorie, ci vrea să se curețe de tot ceea ce a însemnat viața sa. Nu caută să acumuleze, ci să arunce totul, ca pe un balast. Semnificativă în acest sens este lista celor 50 de cuvinte reprezentative ce devin, fiecare, titlu de capitol și prilejuiesc rememorarea unor episoade din trecut.

Citește toată recenzia online în Revista de suspans.

BOGDAN HRIB, scriitor: „De vreo trei ani vânzarea de carte pe hârtie este în creștere, în timp ce e-book-urile sunt în picaj. ”

Scriitor, editor, fotograf și jurnalist român, cadru didactic asociat la Facultatea de Management din cadrul SNSPA, Bogdan Hrib ne vorbește despre literatura mystery & thriller, SF și fantasy și locul acesteia printre cititorii români.

Cum a apărut Tritonic și ce fel de cărți promovează?

Tritonic a fost înființat în 1993. Inițial ar fi trebuit să aibă trei departamente distincte: agenție de publicitate, tipografie și editură. Eram doi fondatori entuziaști. Imediat ce au început să apară primele cărți, am început să renunțăm la celelalte două activități și ne-am concentrat doar pe carte. Au existat multe direcții de dezvoltare și multe echipe de management. La sfârșitul anilor ’90 au fost inaugurate colecțiile academice. Prima – Comunicare Media – are acum aproape 200 de titluri, au urmat apoi Sociologie, Istorie, Studii de securitate, Instituții și Politici publice, Uniunea Europeană, Smart Books și alte câteva. Cu rare excepții sunt doar autori români, aproximativ 100 de titluri/ an.

Ficțiune am publicat încă de la început. Chiar și poezie. Apoi am renunțat la poezie, deși nu știu exact de ce, așa ne-a dus drumul. Dar autorii români au avut întotdeauna un loc important la Tritonic. La începutul anilor 2000, am început un puternic program de traduceri, dar după 2008, puternic zdruncinați de criza economică, am revenit în forță la autorii români.

Edităm ficțiune de gen pe trei cărări principale: SF & Fantasy, Mystery & Thriller și Romance. Din 2015 valul de autori Tritonic, consacrați și debutanți, a lansat peste 50 de volume noi, povestiri, romane individuale sau serii.

Tot interviul poate fi citit pe Invervio.ro.

© 2018 Bogdan HRIB

Theme by Anders NorenUp ↑