Despre București
M-am născut în București și m-am jucat pe asfalt aproape toate verile. Și iernile. N-am avut cheia de gât pentru că aveam o bunică atentă să mă crească așa cum trebuie. Am jucat hoții și vardiștii printre tufele dintre blocuri, mânuind o pușcă cu dopuri, care costase uriașa sumă de 50 de lei. Mai mare fiind, am pedalat prin parcul IOR sau Titan, am văzut toate filmele de la Gloria sau de la cinematografele de pe Bulevard.
Am iubit Bucureștiul de când mă știu, câteodată l-am urât, niciodată nu l-am disprețuit. Mi-amintesc bărbații eleganți, care se salutau prin ridicarea pălăriilor, prin anii ’70, mi-amintesc cutremurul, apoi criza benzinei și regula numerelor de înmatriculare cu soț sau fără soț din anii ’80, evenimentele din ’89 sau din ’90, frenezia antreprenorială a ultimului deceniu al mileniului trecut și criza de după 2008, traficul auto și poluarea culturală din ultimii ani. Multe istorii, vesele sau triste, stupide, dramatice, fatale pentru unii, providențiale pentru alții.
Bucureștiul e un clasor de povești și un malaxor de personalități. E un univers cu reguli proprii. Nu e neapărat frumos sau curat. Dar eu îmi iubesc orașul. Și, mai ales, îl înțeleg. Această antologie e dedicată orașului meu, ca o speranță pentru vremuri mai bune, mai cuminți și mai culte.
Despre antologie
Acum câțiva ani, George Arion și cu mine am înjghebat o antologie, tradusă cu greu în engleză. S-a numit Romania Noir. Doream să arătăm străinilor că și la noi se scrie bine mystery & thriller.
De atunci am avut un vis. Acest vis – al unui nou buchet de povești, doar ale capitalei. Apoi, un editor american, care are o serie noir dedicată capitalelor lumii, a fost tentat de un Bucharest Noir. Din motive necunoscute – probabil financiare – proiectul s-a împotmolit. Dar o mare parte dintre texte erau adunate. Am considerat corect, necesar și moral să susțin acest proiect și să-l îmbogățesc – pornind de la cei 13 autori inițiali, acest volum cuprinde 18 povestiri.
Despre autori
Am fost întrebat cum am ales autorii. A fost greu pentru că nu sunt mulți cei care scriu cu bucurie în acest gen. Mai mult de atât, Bucureștiul nu are prea mulți autori locali de crime așa că a trebuit să corupem și rezidenți ai altor orașe care sunt, dintr-un motiv sau altul, legați de capitală – au studiat aici, și-au găsit perechea sau au personaje care „trudesc” pe malurile Dâmboviței. O parte dintre autori îmi sunt prieteni, fie că scriu SF sau alt gen, o parte sunt consacrați, alții la primele opere, ba chiar și doi debutanți. Mi-am permis să-i prezint pe fiecare în câteva cuvinte… subiective.
Despre povestiri
18 povestiri foarte diverse, în stil și în dimensiuni.
N-am intenționat să introduc limitări, fiecare autor a avut deplină libertate.
Am încercat inițial să le așez în ordinea alfabetică a autorilor, apoi să le grupez pe cartiere, în final am găsit, așa cum veți citi, patru teme care să cuprindă întregul volum.
Personajele sunt foarte diferite, la fel ca și situațiile. De la umor la cruzime, de la povești cu aromă istorică la anchete clasice, toate poveștile din NOIR de București alcătuiesc, sper eu, un univers reprezentativ pentru viața de zi cu zi din capitală. Priviți în jur, s-ar putea să recunoașteți vreun personaj.
Bogdan Hrib
București, Titan, noiembrie 2017
Lasă un răspuns