Bogdan HRIB

Idei, cărți, fotografii

Category: Blog (page 1 of 2)

Ar trebui să găsim o soluție să câștigăm încrederea publicului

Interviu de Michael Haulică publicat în Observatorul Cultural nr. 941.

„Ar trebui să găsim o soluție să câștigăm încrederea publicului”

Ai participat săptămîna trecută, împreună cu Stelian Țurlea, la Tîrgul de carte de la Göteborg. Cine v-a invitat, pe ce criterii ați fost aleși voi doi? Aș vrea să deconspirăm puțin din culisele unei astfel de acțiuni, pentru că prea des auzim „de ce X și nu Y?ˮ sau – adevărul adevărurilor! – „de ce Z și nu eu?ˮ. Poate ar fi bine să se știe că există niște reguli foarte clare, mai ales cînd e vorba de parteneriate externe.

Sigur că sunt reguli. Cel puțin așa știu eu… Una dintre temele principale ale târgului din acest an a fost… Crime fiction. Asta ar fi prima regulă. Apoi am înțeles că și-au dorit autori traduși în suedeză. Aici aveam o problemă. Dar cum în Suedia toată lumea citește și vorbește engleza, ne-a fost oferită o șansă. Doar patru autori după câte știu eu au fost traduși în engleză, iar dintre ei doi știau sigur să o vorbească. Am fost propus. La fel și Stelian Țurlea. Nu știu dacă au fost și alții, dar noi doi am fost acceptați. Am fost foarte mândru să fiu invitat ca unul dintre speakerii târgului de carte. Ca o observație: puțini străini în afară de câteva vedete nordice și celebra Donna Leon.

Sîmbătă ai avut un eveniment pe care l-ai susținut alături de suedeza Lotta Olsson, estonianul Indrek Hargla și elvețianul Marc Voltenauer. Despre ce a fost vorba?

Păi, suedeza Lotta Olsson este o binecunoscută jurnalistă de cultură, specializată în mystery & thriller, cu o rubrică periodică la unul dintre cele două importante cotidiene din Stockholm – Dagens Nyheter. Ea a avut rolul de moderator, pe care și l-a pregătit perfect: am primit din vreme un e-mail cu temele de discuție și ne-am întâlnit cu toții cu o jumătate de oră înainte de eveniment pentru reglajele fine. Subiectul seminarului – aflat în programul festivalului, program tipărit pe care l-am primit prin poștă, acasă, prin luna august! – era „European Crime: Shaping the „perfect” crime novel”. Ei bine, cei trei invitați au avut abordări destul de diferite. Estonianul Infrek Hargla – pe care îl mai întâlnisem la Lyon la super-festivalul francez Quais du Polar, acum vreo doi ani; el este fericitul posesor al mai multor traduceri – scrie noir de epocă, cu acțiunea în Tallinul secolului XVI, pe vremea când se numea Reval și era oraș hanseatic. Elvețianul de limbă franceză Marc Voltenauer (care e pe jumătate suedez, de altfel) compune despre idilicele peisaje alpine elvețiene (unul dintre romanele sale se numește Cine a ucis-o pe Heidi?), iar eu, cu voia dumneavoastră sunt un pic mai urban. Ne-am prezentat cu toții pe larg și cred că i-am făcut curioși pe spectatorii din sală. Am arătat și prezentat în premieră și antologia BalkaNoir, dar voi mai povesti despre ea…  

Continuare pe site-ul revistei Observatorul Cultural.

Măsuri pe termen scurt pentru Filiala USR Proză București

Dragii mei prieteni, colegi și confrați,

Cred că în primul an se pot realiza câteva lucruri… pardon, lucrări… concrete. M-am gândit la cele de mai jos.

Sper să fie clare și concrete.

Vă mulțumesc.

 

  1. Catalogul prozatorilor bucureșteni.

    În format tipărit (format 13 x 20 cm, aproximativ 360 pagini, tipar monocrom), tirajul poate fi modular – cu un prim tiraj de 350 de exemplare, care se va distribui partenerilor actuali și potențiali) și în format online, pe modelul unei platforme wordpress în care se pot modifica informațiile cel puțin (atât ne vom propune inițial) la fiecare trimestru.

    Catalogul va conține pentru fiecare prozator – o fotografie alb negru, un scurt CV (4-5 rânduri), modul prin care poate fi contactat (telefon, email) și o listă a lucrărilor publicate (titlu, ISBN sau ISSN, editură, anul apariției).

    În cazul în care va fi necesar tirajul poate fi suplimentat sau se poate edita o noua ediție revizuită după 6 luni.

  2. Contul de Facebook și Instagram al prozatorilor bucureșteni care va conține informații (cât mai actuale) despre noile volume apărute sau evenimentele la care participă prozatorii bucureșteni. Pentru realizarea mai laborioasă a unui blog se pot accesa proiecte prin finanțări ANCS sau AFCN.
  3. Un volum anual de proză bucureșteană în care se vor atrage ca parteneri alți actori ai pieței culturale. Volumul va conține o selecție tematică sau nu a prozelor autorilor români, de preferință lucrări inedite (format 13 x 20 cm, aproximativ 360 pagini, tipar monocrom), tirajul poate fi modular – cu un prim tiraj de 350 de exemplare, care se va distribui spre vânzare librăriilor.
  4. O publicație literară online cu 4 numere pe an, care să conțină proză inedită, precum și rubricile permanente al unei publicații – editorial, interviu, semnal etc.

Strategia pe termen mediu și lung pentru prozatorii din București

Bogdan HribDragi prieteni, colegi – autori și cititori,

Cam asta cred eu că trebuie să facem pe termen mediu și lung pentru prozatorii din București:

1. Stabilitate economică

Prin stabilitate economică mă refer la atragerea unor linii de finanțare care să includă beneficii materiale pentru prozatorii bucureșteni.

Concret, pe lângă susținerea actualelor forme de recompensare a membrilor USR propun:

– parteneriate cu Muzeul Național al Literaturii Române, bibliotecile publice la nivel local și național (Biblioteca metropolitană și secțiile sale, BCUB, Biblioteca academiei, eventual bibliotecile județene care organizează târguri de carte sau festivaluri, celelalte biblioteci universitare din țară), care să cuprindă lecturi publice, prezentări de carte, dezbateri și conferințe remunerate de către organizatori.

– parteneriate cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București pentru organizarea în liceele din capitală a unor evenimente literare – conferințe, dezbateri și prezentări de carte remunerate de organizatori direct sau prin atragerea unor sponsori

– parteneriat cu evenimentele organizate de Muzeul Național al Literaturii Române și Primăria Capitalei care să prevadă prezentări de carte și autori.

2. Vizibilitate și notorietate 

– parteneriate cu alți actori culturali publici – Societatea Români de Radiodifuziune – Radio România Actualități, Radio România Cultural, București FM și Televiziunea Română, spații de emisie care să conțină știri literare;

– parteneriate cu actori culturali privați acolo unde interesele reciproce coincid, prin accesarea fondurilor pentru responsabilitate socială sau sponsorizări;

– parteneriate cu librăriile din București – lanțul CLB, Cărturești, Librarium și Humanitas pentru organizarea unor mese cu volumele (semnate) ale autorilor bucureșteni. Împreună cu evenimente de promovare – sesiuni speciale de autografe, prezentări de carte, miniconferințe acolo unde spațiul o permite;

– participare în standurile naționale la principalele târgurile internaționale de care la care participă România prin Ministerul Culturii și sau ICR – Londra, Leipzig, Paris, Goteborg, Frankfurt, Beijing, Belgrad, Budapeste, Varșovia etc;

– editarea în parteneriat cu Primăria Capitalei și /sau Ministerul Culturii a unui catalog în engleză și/sau franceză a prozatorilor bucureșteni;

– dezvoltarea colecției de volume Prozatori din București cu o ritmicitate de 4-5 titluri noi pe an;

– organizarea unui festival literar Proza Capitalei, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, care să ofere un premiu al capitalei pentru cel mai important prozator al anului, dar și un premiu pentru cel mai important prozator al momentului pe plan mondial, asigurând astfel deschiderea unei porți spre alte piețe;

– participarea la principalele târguri de carte printr-o expoziție care să aduce într-un singur spațiu volumele editate de prozatorii bucureșteni și organizarea unui eveniment al filialei la fiecare dintre aceste târguri. Propun ca prima expoziție de acest fel să fie organizată la Gaudeamus 2018.

– în parteneriat cu Primăria Capitalei inventarierea plăcilor memoriale, a statuilor, a caselor memoriale și realizarea unui traseu Bucureștiul Literar;

– realizarea unor filme documentare, în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor din România, care să prezinte importanți prozatori bucureșteni; finanțarea acestor filme prin CNC, distribuirea pe principalele canale media-audiovizuale și participarea la festivaluri de film documentar.

3. Strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung

Strategia pe termen lung, în opinia mea se referă la dezvoltarea și consolidarea imaginii scriitorului român ca element important al educării și consolidării unei societăți responsabile, durabile și echitabile.

Iar prin această frază mă refer la tradiție și istorie – păstrarea și tezaurizarea patrimoniului cultural autohton și la responsabilitate socială generată de principalii actori economici și sociali din zona capitalei – instituții publice partenere, instituții de învățământ și formare profesională, administrație locală, precum și importanți antreprenori locali, naționali sau internaționali, pentru care implicarea sau alăturarea în campanii responsabilitate socială (unde de cele mai multe ori bugetele sunt generoase) a unei componente culturale, literare în cazul de față poate fi onorată și binevenită.

De asemenea strategia pe termen mediu și lung se va referi la atragerea tinerilor prozatori spre Filiala Proză București, la realizarea unor cursuri, a unor tutoriale în mediul online și a unor concursuri la nivel preuniversitar și universitar în care vor fi atrași tineri autori, oferirea unor premii de încurajare, publicarea unor volume colective, îndrumarea spre revistele literare, acordarea unor burse și, în acord, conducerea USR a unor stagii de rezidență.

Pe 15 aprilie, vă invit să votați. Vă rog… Și vă mulțumesc.

Candidez la conducerea filialei Proză București a Uniunii Scriitorilor

Stimați prieteni și colegi,

Bogdan HribLa sfârșitul săptămânii trecute am depus la sediul Uniunii Scriitorilor candidatura mea pentru conducerea filialei Proză București.

Alegerile vor avea lor în apriliie.

M-aș bucura mult ca din această poziție – dacă voi fi ales – să pot construi mult mai mult pentru comunitatea prozatorilor români din capitală.

Mă gândesc la stabilitate economică, la liniște pentru scris, la notorietate și expunere, la publicarea volumelor noi și la reeditarea celor deja apărute. Mă gândesc la mini-rezidențe, la lecturi în biblioteci, la reviste, la un catalog complet…

Voi reveni cu mai multe detalii.

Vă mulțumesc și sper că această inițiativă personală poate să vă trezească interesul și speranța… Pe curând.

2018 si eu…

În general, la început de an îți faci o mulțime de planuri, mai mult sau mai puțin amănunțite, și, după primele clipe de entuziasm, începi să mai tunzi din ele ca să poți ajunge la un plan (mai) realist. Eu am avut o listă lungă pe care am lăsat-o la dospit. Au trecut, însă, două luni așa că ar trebui să o scot pe tatami, la luptă.

Așadar, dragi prieteni cititori și stimați colegi autori, anul acesta mă voi exprima plenar în proze scurte. Ar trebui să dau o explicație mirobolantă pentru această decizie facilă, de fapt, e doar o scuză pentru oboseala diurnă și lehamitea profundă generate de o societate într-o stare din ce în ce mai instabilă mental și economic.

Vom începe cu un mini-romance story cu aromă thriller – Blind date, care va apărea în antologie romance pe care o păstorește Lucian-Dragoș Bogdan și Teodora Matei și care se va lansa la Romance Day în mai la mare. 🙂 …

Apoi spre vară povestirea mea un pic istorică (nu are titlu încă) din Domino 2: Misterele Râșnovului. Spre toamnă, în a doua antologie anuală a Tritonic-ului, o poveste despre mâncăruri otrăvite și crime neașteptate în Gastro Noir. O poveste exotică – acțiunea are loc în Vietnam.

Pentru centenar se pregătește ceva încă neclar care are titlul provizoriu – Adevăratul fotograf al Unirii. Voi reveni.

Vor fi și unele vești internaționale – dar să nu anticipăm. Până atunci în martie și aprilie multe călătorii și evenimente. Vă voi anunța din vreme.

Pe curând, dragii mei, vă salut din intersecție, ca în poză…

PS. Ce ziceți, să aleg: Free Titan sau Căsnicia în capitalism? Parcă aș zice a doua. Mai multe, altă dată.

Autograf la cafea de duminică

Sunt momente când mă simt autor (ca să nu zic scriitor :)).
Unele dorite și așteptate. Ca sâmbătă la Pitești (vor urma povești și poze!)
Altele absolut inedite.
Azi împreună cu EA ne pregăteam să comandam câte-o cafea la The Coffee Factory, când Alex The Barista mi-a cerut un autograf pe un exemplar nou din prima ediție a romanului Ultima Fotografie.
Și cum Andreea (cea care este PR & marketing-ul locului!) era pe fază am primit această imagine.
Mulțumesc Alex și Andreea. Mi-ați luminat duminica.
Cafeaua a fost minunată.
EA este întotdeauna minunată.
Să ne vedem cu bine.

Un Domino la… 10 mâini

Un proiect la care am fost invitat când deja era semnat și parafat de tripleta din partea de sus a copertei. Un proiect inedit și care are un neașteptat succes. De fapt nu e chiar neașteptat… fiecare dintre cei 3 + 2 (Până la urmă se putea fără Sergiu Manta sau Stelian Munteanu? Sigur că nu!) au adus micile lumi ale fanilor personali și probabil că astfel Domino a avut vânzări record pentru un Crime Fiction cu autori români.

Mulțumesc mult pentru propunere Lucian, Teo, Daniel și Ana… să vedem cu va fi Domino 2.

La vară!
La Râșnov?
Pe curând…

O poza și o amintire

Pe vremea când promovam Ucideți generalul în engleză: Kill the general.

De pe vremea aia aveam ceva cu vikingii, chiar dacă nu apăruseră Patimile doamnei ministru.

 

Ce vreau în 2018?

Dacă ar trebui să dau un răspund în bășcălie aș zice: World peace! Deși, la ce se întâmplă acum prin lume, nu e deloc o glumă… Ba din contră.

Aș dori liniște, sănătate și multă inspirație pentru cei dragi, pentru prieteni, pentru autori și pentru concurență. Aș vrea să văd mai bine care e direcția corectă spre care ar trebui să ne îndreptăm noi autorii și noi editorii. Aș vrea ca în jurul nostru să se citească mai mult și mai bine selectat.

Aș vrea să călătoresc cu oameni dragi, să beau cafele gustoase și să citesc romane bune. Aș vrea să scriu mult.

Cam atât. Așa că voi urmări lumina farului, îmi voi bea cafelele mai departe, tari și amare și vă voi spune:

La mulți ani!

Rămas bun, Majestate…

Regele Mihai I a fost și un pasionat fotograf.

Regele Mihai I

Această imagine – coperta revistei „Realitatea ilustrată” din 10 mai 1935 – îl prezintă pe Marele voevod Mihai (titlul oficial pe care îl purta în acea vreme) la început de primăvară, cu un aparat de fotografiat Leica și având în fundal un cireș înflorit.

Autorul fotografiei este Iosif Berman, cel mai mare fotojurnalist român al secolului XX, pe nedrept aproape uitat de noi toți.

Bunicul meu a salvat întreaga colecție a revistei „Realitatea ilustrată” a anului 1935, și în paginile ei l-am cunoscut, copil fiind, pe cel care care încă nu era Regele Mihai I. Acolo în paginile revistei am citit și văzut o parte mică din istoria României.  A fost o experiență pe care nu o voi uita.

Older posts

© 2018 Bogdan HRIB

Theme by Anders NorenUp ↑